Tradițional, vitamina D este cunoscoscută ca o vitamină liposolubilă, fiind sintetizată din colesterol. Însă, noile studii o încadrează mai degrabă ca un hormon și nu ca o vitamină. De ce ?
Vitaminele sunt substanțe care nu sunt sintetizate de corpul uman. Acestea sunt preluate din mediul extern, fiind esențiale pentru funcționarea organismului uman.
Unde este sintetizată vitamina D în organism?
În principal, vitamina D se sintetizează în piele prin expunere la radiațiile ultraviolete de tip UVB. Cantitatea de vitamină D care se produce depinde de: tipul de pigmentare a pielii, durata de expunere la soare, vârstă, anotimp. Iarna sinteza de vitamina D este minimă.
Pielea care este bogată în melanină, datorită penetrării cu dificultate a radiațiilor UVB va produce mai puțină vitamina D. Astfel, cea mai mare cantitate de vitamină D se produce în pielea de culoare deschisă.
Expunere îndelungată la soare nu va produce vitamină D în exces, deoarece excesul este convertit intr-o forma inactivă, cunoscută sub denumirea de Lumisterol. Când sinteza de vitamina D va scadea, lumisterolul va fi convertit în vitamina D.
Surse alimentare bogate în vitamina D:
- Uleiul de pește: dintre care cel de cod conține cea mai mare cantitate de vitamina D – 1360 UI/ 15 ml de ulei
- Somonul: între 380-570 UI de vitamina D/85 g de somon. Somonul sălbatic este mai bogat în vitamina D decât cel de crescătorie.
- Macroul: 388 UI/85 g
- Tonul: 40-68 UI/85 g
- Sardinele: 46 UI/85 g
- Ciupercile: 886 UI/85 g, însă aici este vorba de ciupercile care au crescut cu expunere la soare, nu ciupercile de crescătorie. Ciuperci bogate in vitamina D: gălbiorii, hribii, pleurotus, urechi de lemn.
- Ou: Vitamina D se găsește în albuș. 25 UI/ou.
- Ficatul de vacă: 45 UI/100 g
- Laptele sau iaurtul fortificat cu vitamina D. Cele nefortificate nu conțin vitamina D.
- Sucul de portocală fortificat cu vitamina D.
Ce se întâmplă cu vitamina D după ce este sintetizată la nivelul pielii?
După ce aceasta a fost sintetizată în special la nivelul epidermului este transportată de anumite proteine, ca de exemplu albumina, la ficat. Unde va suferi prima hidroxilare sub actiunea unei enzime ( 25-hidroxilaza) si se va forma 25 hidroxi-vitamina D. 25-OH vitamina D ne arată statusul vitaminei D în organism, ea fiind fracția care se dozează din sânge.
Pentru ca vitamina D să devină activă și să-și indeplinească rolurile trebuie să sufere și a 2-a hidroxilare de la nivel renal sub acțiunea altei enzime (1 alfa-hidroxilaza) rezultând forma activă a vitaminei D – 1,25 dihidroxi vitamina D.
Ce roluri îndeplinește vitamina D?
Rolul principal al vitaminei D este de a menține homeostazia calciului și metabolismul osos.
Vitamina D determină absorbția de la nivelul intestinului subțire a calciului si fosforului, minerale esențiale pentru metabolismul osos. În cazul în care vitamina D este în deficit atunci, absorția de calciu si fosfor scade cu creștere consecutiva a parathormonului (hormon secretat de glandele paratiroide) care va mobiliza calciul si fosforul din oase, încercând sa mențină un nivel optim al calciului/fosforului în sânge. Însă, dacă deficitul este foarte mare, o vitamina D < 12 ng/ml și de o perioadă mai lungă, datorită nivelului foarte scazut de calciu și fosfor, osteomalacia se va instala la adulți, iar rahitismul la copii.
Se consideră un nivel adecvat de vitamina D, daca valoarea 25-OH vitamina D este >25-30 ng/mL.
Deficitul de vitamina D pe lângă osteomalacie, fragilitate osoasă poate să ducă și la osteoporoză și risc crescut de fracturi de fragilitate. Apariția durerilor osoase, slabiciunii musculare, cârceilor sunt manifestări ce pot aparea în deficitul de vitamina D.
Pe lângă rolul extrem de important în sanatatea osoasă, vitamina D mai este implicată în sistemul imun, având rol în creșterea imunității si răspunsul la diferite infecții, în special de cai respiratorii. La copii s-a observat o reducere a incidenței și gravității pneumoniei, afecțiune frecvent întâlnită la copii sub vârsta de 5 ani, asociată cu o mortalitate crescută.
S-a obervat că persoanele cu deficit de vitamina D, au o evoluție mai proastă a infecției cu virusul SARS-COV-2, față de cei cu un nivel optim. Vitamina D reducând cascada citokinică. Însă mai multe studii sunt necesare în această direcție.
Cercetătorii au atras atenția că vitamina D poate reduce incidența de scleroza multiplă. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29243029/
Suplimentarea cu vitamina D
România, datorită poziționării geografice, este o țară cu predispoziție la un nivel scăzut de vitamină D.
Acest lucru se poate rezolva foarte bine prin expunerea zilincă la soare, preferabil în zone nepoluate sau mai puțin poluate, alături de o dietă bogată în vitamina D.
Suplimentele de vitamina D sunt necesare pentru copii, cât și adolescenți pentru a prevenii apariția rahitismului. Iar persoanele cu vârstă peste 75 ani, necesită suplimentare datorită reducerii activării vitaminei D la nivel renal, expunerii reduse la soare și unei diete reduse cantitativ și calitativ..
Atât în perioada pre-natală, cât și pe parcursul sarcinii este necesară suplimentarea cu vitamina D, aprox 600 UI/zi, deoarece necesarul matern de calciu, cât si fetal este foarte mare. S-a observat că suplimentarea vitaminei D pe sarcină, reduce incidența de greutate mică pentru vârsta gestațională, naștere prematură, preeclampsie, eclampsie, sindrom HELLP.
Suplimentarea cu vitamina D este necesară în cazul hipocalcemiei, osteoporozei, osteomalaciei, rahitismului, bolilor malabsorbative (boala celiacă, boli inflamatorii intestinale), intervenții chirugicale la nivelul intestinului subțire, boala cronica de rinichi, etc.
S-a observat că vitamina D ingreunează evoluția prediabetului către diabet zaharat alături de adaptarea unui stil de viață sănătos.
Intoxicația cu vitamina D
Intoxicația cu vitamina D este determinată de supradozele de suplimente. În general, manifestările intoxicației apar la valori are 25-OH vitaminei D peste 80 ng/mL și constă în manifestările ale hipercalcemiei:
- Confuzie
- Greață
- Vomă
- Poliurie (micțiuni frecvente)
- Polidipsie (sete excesivă)
- Slabiciune
Interacțiuni medicamentoase
- medicamente anticonsulsivante (fenitoina, carbamazepina) cresc metabolizarea vitaminei D
- fenobarbitalul
Ce doze sunt recomandate pentru o persoană sănatoasă?
Copii intre 1-18 ani: 300-1200 UI/zi
Adulți < 50 ani: 600 UI/zi
Adulți 50-70 ani : 600 UI/zi
Adulți > 70 ani: 800 UI/zi
Femeile însărcinate: 600 UI/zi
Dacă aveți întrebări nu ezitați să le lăsați în rubrica de comentarii.
Romanian 
English