Ce este hipotiroidismul?
Hipotiroidismul reprezintă scăderea nivelului de hormoni tiroidieni din torentul sangvin, deci mai putini hormoni care sa acționeze la nivelul organelor ținta. Astfel, organismul suferă aparand diverse manifestări, dintre care cele mai frecvente sunt:
- Oboseala, dificultate în concentrare
- Piele uscata, deshidratată
- Caderea parului, firul de par fiind foarte friabil
- Pielea poate căpăta o culoare ușor gălbuie denumita ( carotenodermie)
- Fata se poate umfla, mai ales în jurul ochilor, la fel și mâinile
- Apare creșterea în greutate
- Crampe musculare, slăbiciune musculară, parestezii
- Stari depresive, anxiogene mergând în cazuri mai severe pana la psihoza
- Bradicardie
- Constipatie cronica mergând la persoanele vârstnice pana la ileus
- Tulburari ale ciclului menstrual, cicluri menstruale anovulatorii pana la infertilitate
- Libido scazut și tulburări de dinamica sexuală
Exista mai multe cauze de hipotiroidism, dintre care cea mai frecventa este tiroidita Hashimoto ( tiroidita cronica autoimună). Alte cauze sunt reprezentate de :
- deficitul de Iod ( în țările în curs de dezvoltare sau în zonele sărace în iod), acest aspect a fost rezolvat în țările dezvoltate prin introducerea sării iodate în alimentație.
- indus chirurgical prin tiroidectomie totala( în context de cancer tiroidian, gușă polinodulara cu efecte compresie, boala Graves)
- Aport excesiv de iod – astfel prin așa numitul efect Wolff-Chaikoff excesul de iod poate bloca producere de hormoni tiroidieni ( la pacienții care se cunosc cu patologie tiroidiană autoimuna). Persoanele fără patologie tiroidiană scapă de acest efect de blocare.
- Acesta poate sa apăra în faza finala a tiroiditei subacute sau silențioase, însă poate sa fie tranzitoriu cu normalizarea funcției tiroidiene. Dar în anumite cazuri acesta poate sa devină permanent, mai ales în cazul tiroiditei silențioase în 25 % din cazuri.
- Dishormonogeneza, datorită unor deficite enzimatice de cauza genetica
- Anumite medicamente pot duce la apariția hipotiroidismului:
- Litiul este folosit in sfera psihiatrică, pentru tratarea stărilor maniacale, a tulburarii bipolare
- Amiodarona este folosită pe scara largă în cardiologie în tratamentul diferitelor aritmii cardiace, ca de exemplu în fibrilația atrială
- Interferon alfa utilizat în tratamentul hepatitei virale C, dar și în multe alte patologii.
Exista mai multe forme clinice de hipotiroidism, și anume:
- hipotiroidism primar ( prin afectarea glandei tiroide ) acesta putând sa fie subclinic și clinic – cel mai frecvent tip
- Hipotiroidism central sau secundar (prin afectarea secreției hipofizare de TSH)
- Hipotiroidism terțiar ( prin afectarea secreției hipotalamice de TRH)
- Un tip mai rar este determinat de rezistenta la hormonii tiroidieni.
Aceasta patologie poate sa apăra la orice varsta, de la nou-născut pana la vârstnici, însă aș vrea sa atrag atenția ca cu cât varsta este mai mică cu atât severitatea este mai mare. Acesta este și motivul pentru care s-a introdus screeningul TSH în primele 24-48 h de la naștere.
La persoanele vârstnici simptomatologia este cumva mascata “ de vârstă” , acestia devenind foarte letargici, cu diminuarea capacității de memorare, mobilitate scăzută, pot ajunge pana la apariția halucinațiilor, manifestări care eronat pot atrage atenția spre un diagnostic de demența senila, însă la o dozare a TSH-ului, acesta fiind foarte crescut, iar diagnosticul fiind de HIPOTIROIDISM.
Hipotiroidismul netratat la persoanele vârstnice poate duce la apariția comei mixedematose, o condiție amenințătoare de viață.
Datorită acestor manifestări, hipotiroidismul reprezintă o patologie care determina scăderea calității vieții existând un stress continuu asupra balantei dintre administrarea corecta a tratamentului și ameliorarea simptomelor.
Destul de frecvent pot apărea situații în care în ciuda administrării tratamentului prescris de medic, simptomatologia încă persista. Însă in urma unei anamneze mai amănunțite putem afla ca tratamentul cu levotiroxina ( denumirea comercială Euthyrox) nu a fost administrat cum trebuie.
Tratamentul hipotiroidismului este un tratament cronic, care se face pe toată durata vieții. Exista câteva reguli de aur în administrarea tratamentului, și anume:
- Tratamentul cu Euthyrox se administrează dimineața cu 30 minute înainte de micul dejun și înainte de orice alt medicament, aliment, supliment. Atrag atenția aici deoarece exista anumite alimente, suplimente, medicamente care pot scădea aborbtia intestinală a medicamentului sau care ii pot afecta rata de metabolizare.
- Este indicat ca după administrarea tratamentului cu Euthyrox sa se întârzie măcar 3-4 h administrarea anumitor substanțe, deoarece acestea scad absorbția medicamentului, și anume: inhibitorii de pompa de protoni utilizați în tratamentul ulcerului gastric, gastritei, etc.( de exemplu, omeprazolul), antiacidele gastrice de tipul hidroxidului de aluminiu, produsele de soia, suplimentele de calciu sau de fier, lapte, medicamente care leagă acizii biliari de tipul colestiraminei sau colestipolului.
- Exista medicamente pot afecta metabolismul levotiroxinei, astfel incat doza trebuie ajustata la acești pacienți. De exemplu: medicamente anticonvulsivante cum este carbamazepina sau tratamentul de substitutie cu estrogeni. Dacă luați unul din substanțele anterior menționate, anunțați medicul endocrinolog înainte de prescrierea tratamentului cu levotiroxina.
- În cazul în care uitați sa va administrați intr-o dimineață tratamentul, a 2-a zi NU va administrați o doza dubla, continuați cu doza recomandata. Acest lucru este posibil deoarece T4 are un timp de înjumătățire de 7 zile, astfel încât nu exista nici-un pericol dacă uitați sa va administrați o zi tratamentul. Dacă va administrați doza dubla sau tripla, adică luați o supradoza de tratament pot apărea manifestări hipertiroidiene cu palpitații, insomnii, nervozitate, tremur, intoleranta la caldura, etc. Situație în care anunțați medicul endocrinolog.
Ce sunt substanțele gusogene ( goitrogene)?
Substantele gusogene acționează prin scăderea sintezei de hormoni tiroidieni datorită conținutului crescut de goitrina și tiocianat. O data cu scăderea nivelului de hormoni tiroidieni, TSH-ul o sa cresca stimulând formarea gusei tiroidiene ( de aici și denumirea de alimente “ gusogene”). De menționat este ca efectele acestor alimente sunt importante în zonele geografice cu deficienta de iod. Iar persoanele cu funcție tiroidiană normala nu sunt afectate de aceste substanțe.
Alimentele gusogene sunt reprezentate în mare parte de legumele crucifere (varza, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, ridiche, cartof dulce, cassava, kale, Mei, fasole lima) și soia.

După cum se știe aceste alimente sunt foarte sănătoase aducând numeroase beneficii organismului, însă s-a observat ca în cazul persoanelor hipotiroidiene și celor cu deficit de iod, acestea pot determina declinul funcției tiroidiene dacă sunt consumate în cantități mari. Totusi, unele studii susțin aceasta idee, altele o infirma subliniind ca alimente nu afectează semnificativ funcția tiroidiană. Astfel, s-a ajuns la un consens și anume ca persoanele hipotiroidiene și cei din zone sărace în iod sa reducă aportul acestor alimente.
Pentru persoanele care trăiesc în zone sărace în iod o suplimentare a aportului alimentar de iod nu este o idee deloc rea, însă cu prudenta. Deoarece excesul de iod poate duce chiar la agravarea hipotiroidismului.
Alimente bogate în iod:
- Sare iodata, în detrimentul sării de mare (conține mai puțin iod decât sarea iodată)
- Fructe de mare
- Peste
- Ou
- Lapte, iaurt, brânză
- Puiul de casa
- Ficat
- Cereale
Dacă aveți întrebări, nu ezitați sa le lăsați în comentarii!




