Ce ar trebui să faci când îți curge sânge din nas?

Epistaxisul reprezintă termenul medical pentru scurgerea sângelui din nas. Epistaxisul este o patologie frecventă, 60 % din populație având cel puțin un episod de sângerare nazală în viață.

Care sunt persoanele afectate mai frecvent de epistaxis?

Orice persoana poate avea o sângerare nazala, însă anumite persoane sunt mai predispuse, și anume:

Copiii, adolescenții, deoarece la nivel nazal sa găsește pata vasculară ( situată anterior), fiind responsabilă de 80 % din sângerările nazale. Această „pata” este bogată în vase de sânge, iar datorită localizării în zona anterioară a fosei nazale, orice acțiune de „zgămâiere” repetată la acest nivel, o poate afecta cu ruperea ușoară a vaselor de sânge și de aici hemoragia. Copii pot introduce și diferite obiecte străine în nas, de aceea riscul de hemoragie nazală este și mai mare la aceasta grupă de vârstă.
Persoanele vârstnice cu multiple comorbidități pot suferi de hipertensiune arterială, discrazii sangvine ce pot determina sângerări nazale ușor, dar care se pot opri mai greu.
Persoanele care iau anumite tratamente, de exemplu: aspirina, anticoagulante orale, antiagregante orale, antiinflamatoare nesteroidiene
Femeile gravide au risc mai crescut de sângerare nazala, datorită vasodilatației de la nivel nazal.
Persoanele care suferă de boli care afectează capacitatea sângelui de a se coagula, de exemplu: hemofilia, deficit de factor V, boala Von Willebrand.

Există două tipuri de epistaxis.

Epistaxisul anterior, care este și cel mai frecvent tip de sângerare nazală, fiind determinat de ruperea vaselor de la nivelul anterior nazal.
Epistaxisul posterior, este mai rar și este determinat de afectarea cavității nazale posterioare sau de afecțiuni sistemice . Acesta necesită un consult ORL pentru determinarea cauzei sângerării.

Factorii de risc:

Aerul uscat
Nivelul înalt de altitudine
Substantele recreaționale
Status alergic
Substanțele chimice iritante
Infecțiile ( sinuzita, răceala, gripa, etc.)
Deviația de sept nazal
Spray-urile nazale pe baza de antihistaminic utilizate în alergii, rinoree pot determina uscarea mucoasei nazale
Medicamentele care subțiază sângele, de exemplu (aspirina, anticoagulante orale, antiagregante orale, etc.)
Corpi străini intranazali, frecvent la copii, persoane cu probleme psihiatrice
Coagulopatii (hemofilia, boala Von-Willebrand)
Tumori nazo-sinusale, rino-faringiene
Traumatismele
Rinita atrofice
Hipertensiunea arterială
Sarcina
Ateroscleroza
Intervențiile chirurgicale în sfera ORL
Polipii nazali
Trombocitopeniile

Ce ar trebui sa faci dacă îți curge sânge din nas?

În primul rând încercați sa stați în picioare, aplecați în fată, pentru e evita curgerea sângelui către faringe, lucru ce poate determina greață, vărsătură.

Ulterior, vei folosi degetul mare și aratatorul pentru pune presiune pe nara care sângerează, iar tu vei respira cu gura deschisă. Se va apasa pe partea moale a nasului către partea dura. Se va tine apăsat aproximativ 5-10 minute, ulterior se va verifica dacă încă mai este activă sangerearea, dacă încă mai sângerează repetați operațiunea.

În cazul în care sângerarea durează mai mult de 30 minute, mergeți la cea mai apropiata camera de garda ORL.

La ce medic trebuie sa merg?

La medicul Otorinolaringolog, cunoscut sub acronimul ORL.

Când ar trebui sa mergi la doctor ?

În momentul în care sângerările devin frecvente ar trebui să vă programați o consultație la medicul dumneavoastră ORL.

De asemenea, în cazul în care constatați apariția anemiei în analizele de laborator, însoțită de paloare, adinamie, senzație de leșin contactați-va medicul cât mai repede.

În cazul în care epistaxisul este însoțiți și de apariția unor vânătăi apărute spontan pe corp, nu ezitați să vă contactați medicul, în acest caz putând fi vorba de o coagulopatie.

Dacă sunteți sub tratament cu medicamente care determina subtierea sângelui, ca de exemplu aspirina, warfarină, etc., iar sângerarea nazala s-a oprit cu greu, anunțați-va medicul curant în vederea ajustării dozei terapeutice.